Grădina botanică „Margarita” este situată în satul Grozdevo, județul Varna, la 30 km de mare, și are o colecție de plante de origine tranzițional-mediteraneană, subtropicală și tropicală. În grădina sunt colectate plante de pe cele șase continente ale pământului, cel mai mare număr fiind din zona mediteraneană și din părțile sudice ale zonei cu climă temperată.                                                               

 

”Margarita” își ia numele de la un grup mare de flori, copaci, arbuști și cactuși din întreaga lume care poartă acest nume. Se află pe un deal terasat de nord-vest și este împărțită în sectoare care grupează plantele caracteristice unei anumite zone geografice. Sunt plantate astfel încât plantele să se apropie complet de mediul lor natural. Plantele sunt scrise cu numele lor latine, cele mai larg utilizate denumiri bulgare și țara lor de origine.                                                                     

 

Grădina are zone de relaxare și este deschisă de la 1 aprilie până la 15 noiembrie.

Delfinii (Delphinidae) sunt o familie de mamifere marine din ordinul Cetaceelor. Cuvântul „delfin” provine din cuvântul grecesc δελφίς, cea ce înseamnă „cu pântece”, adică nu sunt pești, ci mamifere, a căror dezvoltare independentă a început acum aproximativ 10 milioane de ani. Delfinii din Delfinariul de la Varna sunt delfini din specia Tursiops truncatus. Sunt răspândiți pe scară largă în apele temperate și tropicale ale Oceanului Mondial. Aceasta este una dintre cele trei specii de delfini care se găsesc și în Marea Neagră.

Din pliantul cu informații despre cetate pe care l-am primit la cumpărarea biletelor am înțeles că situl are mai multe straturi arheologice – semn că a fost folosit în diverse perioade în antichitate – datate între sec. IV înainte de Hristos și începutul secolului VII. În 614, cetatea a fost arsă în timpul invaziei avaro-slave a pământurilor bulgare. Din pliant reiese clar că aici au fost găsite și studiate diferite tipuri de descoperiri arheologice, dar impresia mea personală este că încă nu există o imagine completă a istoriei cetății antice.

Crama mare

Rămășițele și restaurațiile sunt pe scară largă și impresionante, cea mai izbitoare fiind crama mare și bazilica cu coloanele sale frumoase și priveliștea spre marea largă.

Bazilica

Am vizitat vechea fortăreață de pe Capul Sf. Atanasie într-o zi fierbinte de vară la prânz, când soarele arzător și pietrele încălzite creează o senzație de saună, dar în seara mai răcoroasă, plimbarea pe străzile orașului antic ar fi foarte plăcută.

Mai multe clădiri din orașul antic din Biala  

Ca să-mi împărtășesc uimirea față de o „descoperire” ciudată de acolo - chiar și la primele ziduri de piatră și rămășițele camerelor din vechea fortăreață, nu știu cum apare un hotel în vârful zidurilor cetății.